Flori si gradina

Legenda bujorului… Cum putem folosi puterile lui vindecatoare

 

 

 

 

Bujor era fiul unui împărat bătrân şi tare paşnic. Aflându-se pe patul morţii, bunul împărat îi zise feciorului:
– Dragul tatii, eu n-am duşmani, după cum bine ştii. Războaie cu vecinii n-am purtat. Am însă un mare necaz, Bujor. Cunoşti şi tu povestea …
– Da, tată! răspunse fiul cu o mare durere în suflet. Toată lumea ştie despre lacul blestemat din codrul de brazi, acolo unde trăiesc stafiile şi ielele amăgitoare. Ielele cele spurcate, care-i prefac pe oameni în măgari şi în viţei, schimonosindu-i.

Ochii împăratului luceau de spaimă.
– Să nu te duci niciodată acolo, Bujor. Niciodată să nu te duci la lacul ielelor …

Împăratul căzu pe pernă, fără suflare. Bujor îi închise pleoapele şi-l jeli îndelung. Acum el era stăpânul împărăţiei. Avea buzduganul în mână şi coroana de aur pe cap.

Loading...

După câţiva ani, când promisiunile se uită, noul împărat Bujor umbla prin târguri şi prin sate. Tocmai trecea pe lângă pădurea adâncă, în mijlocul căreia se afla lacul cel blestemat. Era noapte şi luna lumina feeric împrejurimile. Deodată, pe Bujor începu să-l fure somnul. Cântau privighetorile, dar şi ielele vrăjite care apăreau goale şi ademenitoare la marginea poienii.
– Doamne, oştenii mei s-au tolănit pe iarbă şi-au adormit. Şi caii s-au culcat, iar zânele frumoase şi zâmbitoare mă poftesc în pădure …

Bujor mergea magnetizat, după iele şi stafii, până într-o dumbravă fermecată. Ielele albe jucau în jurul tânărului împărat care se ruşinase de goliciunea ielelor şi obrazul i se înroşise ca focul.
– Să- l prefacem în viţel! râse o zână.
– Ba să-l facem în gândac! hohoti răutăcioasă alta.
– Broscoi i-ar sta mai bine, hihi! mai zise una înaltă.

Mama ielelor, tot aşa de atrăgătoare ca şi fiicele sale, purta pe cap o coroană sclipitoare, bătută în pietre preţioase. Ea zise:
– Nu, nu! Pentru că dumnealui, fiul de împărat s-a înroşit la faţă, poruncesc să se prefacă imediat în floare. Floare roşie. Aşa să rămâie!

Într-o clipă, trupul lui Bujor intră într-un vârtej şi se transformă într-o floare roşie ca jarul, destul de mare şi bătută ca un pămătuf. Apoi, ielele au dispărut în lacul blestemat. Mai apoi, oamenii au numit floarea cea roşie bujor.
Bujor a rămas până astăzi, după numele lui Bujor, fiul împăratului, care fusese vrajit de zânele cele rele, ca să se transforme în floare de bujor.

 

Denumirea stiintifica al bujorului, Paeonia lactiflora, provine din numele Paeon, o divinitate a vindecarii. Paeon, elev al lui Asclepius, zeul medicinii si al vindecarii, fusese invatat de zeita Leto (mama lui Apollo si zeitate a fertlitatii) cum sa gaseasca pe muntele Olympus (Olimp) o radacina magica care avea darul de a alina durerile femeilor la nastere. Acest lucru a provocat invidia lui Asclepius, si dorinta lui de a-si ucide invatacelul. Pentru a-l salva din mainile lui Asclepius, Zeus l-a transformat pe Paeon intr-o floare de bujor. In antichitate, semintele de bujor erau folosite frecvent de femeile aflate in pragul nasterii.

Utilizat pentru a vindeca ranile lui Marte si Pluto, bujorul era inzestrat cu puteri majore datorate infloririi lui in noptile cu luna plina. Pentru a folosi puterile vindecatoare ale acestei flori, se spunea ca radacinile trebuie culese numai in timpul noptii. Daca cineva deranja bujorii la lumina zilei, ciocanitorile isi faceau aparitia si scoteau ochii nefericitului culegator.

In vechime, bujorii erau folositi pentru tratarea unei mari varietati de afectiuni, precum dureri de dinti, dureri de cap sau anchiloze. Se spunea ca aceste flori ar putea oferi protectie impotriva unor posesiuni demonice sau a deochiului, ele fiind amplasate de-a lungul drumului catre usa de intrare a caselor.

In folclor, bujorul era legat de luna, intrucat se credea ca fusese creat de zeita Lunii, pentru a reflecta pe timpul noptii razele Selenei.
In Evul Mediu, „lunaticii” erau tratati prin acoperirea corpului lor cu frunze si petale de bujor. Totodata, se credea ca semintele de bujor puse sub perna puteau impiedica aparitia cosmarurilor.

Se spune ca bujorul are calitati de energizare a vietii sexuale. Florile de bujor dintr-o vaza sau chiar un tablou infatisand bujori in dormitor creaza un efect benefic in plan erotic.

A patra luna a calendarului chinezesc era numita „Luna bujorului”.

In Japonia bujorul este un simbol al prosperitatii, in trecut numai familiile cu adevarat bogate permitandu-si sa il aiba in gradina.

Bujorul este floarea lunii iunie in Japonia.

Exista credinta ca in petalele bujorului sunt ascunse nimfe rautacioase, de aici provenind simbolul specific din limbajul florilor, de timiditate sau rusine.

 




Categorii