Credinta

Apa sfințită face minuni! De ce nu se strică niciodată

 

 

 

 

Boboteaza este o tradiţie veche în sânul Bisericii, prăznuirea ei fiind consemnată începând cu din secolul al III-lea. Încă de la început era considerată alături de Paşte şi Crăciun, una dintre cele mai importante sărbători din lumea creştină. An de an, mii de litri de apă sunt sfinţiţi de preoţi pentru credincioşii care se îmbulzesc să ducă acasă o sticlă de agheasmă, pentru a-i feri de boli şi de rele tot anul ce vine.

Apa sfinţită sau agheasma este elementul cel mai important al sărbătorii de Bobotează. Preoţii spun despre aceasta că este sfinţită şi capătă proprietăţi supranaturale prin intervenţia directă a Duhului sau Spiritului Sfânt. Cel mai bun argument pentru a susţine sfinţenia acestei ape este faptul că aceasta nu se alterează în timp, păstrându-şi calităţile chiar şi un an sau doi. Secretul stă, însă, spun oamenii de ştiinţă, în faptul că apa respectivă intră în contact cu argint, prin scufundarea crucii, şi cu busuiocul, ambele având proprietăţi antimicrobiene.

Ce spun oamnenii de știință despre apa sfințită care nu se strică niciodată

Argintul, introdus chiar pentru scurtă vreme în apă, omoară bacteriile de putrefacţie şi algele microscopice care se află în ea sau creează un mediu în care acestea nu se pot dezvolta. Busuiocul este şi el cunoscut ca fiind o plantă cu proprietăţi antiseptice, iar cele două, în combinaţie, fac ca apa sfinţită să se conserve mult mai bine.

Loading...

„Electrolizii de argint se utilizează la purificarea apei, deoarece argintul este un metal care are proprietăţi sterilizante şi antiseptice, la fel ca aurul. Pus în apă, el omoară toate bacteriile şi microbii. Este de ajuns şi o concentraţie foarte mică de argint ca să purifice apa. O parte din argintul metalic trece în apă, iar aceasta nu se strică”, a explicat Silviu Moisa, inginer-chimist, Baia Mare.

Apa sfinţită, care reprezintă pogorârea lui Dumnezeu la apa Iordanului, are o deosebită însemnătate pentru lumea creştină. Termenul de „agheasmă“ vine din limba greacă şi înseamnă atât lucrarea de sfinţire a apei, adică slujba în sine, cât şi obiectul sfinţirii, adică apa.

De ce în apa de Bobotează se cufundă în apă o cruce şi un busuioc? Explicaţia ar fi aceea că Iisus Hristos începe la apa Iordanului misiunea Sa de răstignire pe cruce a păcatelor lumii, iar busuiocul, care este o plată aromată, mirositoare, reprezintă participarea naturii întregi, a cosmosului, la minunea Bobotezei.

Apa sfințită nu se strică datorită pogorâririi Duhului Sfînt

Mulţi credincioşi se întreabă de ce se păstrează apa pe care o primim la Bobotează proaspătă multă vreme. Există o teorie că agheasma nu se strică pentru că preoţii cufundă în apă o cruce de argint, element care are proprietatea de a ioniza apa şi prin urmare există un transfer fizico-chimic. Acest lucru nu se aplică, întrucât mulţi preoţi care sfinţesc apele au cruci de lemn.

„Aici este vorba de puterea Duhului Sfânt, de o apă vie“, explică minunea ÎPS Teodosie. Agheasma, ne învaţă arhiepiscopul Tomisului, se bea de pe data de 5 ianuarie, din Ajunul Bobotezei, când este bine să postim, şi până pe 14 ianuarie, pe nemâncate, după ce ne facem rugăciunea. Apa sfinţită care rămâne se păstrează în casă şi se bea în timpul anului atunci când creştinii simt că trec prin situaţii mai grele de viaţă, scrie adevărul.ro.

Realitatea mistică e că rugăciunile preoților ortodocși aduc pogorârea Duhului Sfânt și schimbarea apei din stricăcioasă în nestricăcioasă.

 

Sursa: NapocaNews




Categorii