Flori si gradina

Fertilizatori naturali si ingrasaminte ecologice necesare pentru gradina ta

 

 

Fertilizatori naturali si ingrasaminte ecologice pentru gradina ta

 

 

22 de fertilizatori organici pe care ii poti prepara

 

Ceai de tataneasa

Tataneasa este foarte bogata in potasiu si in alte substante necesare plantelor (calciu, fier, azot, magneziu) si se poate folosi ca fertilizator in multe feluri (mulci, compost, solutii etc.).

Reteta: se culege o mana buna de plante, se pune intr-un vas (o galeata), se aseaza peste ele o greutate si se acopera cu apa. Vasul se acopera si se lasa sa stea 4-5 sapatamani, pana ce tataneasa putrezeste. (Procesul va degaja miros neplacut). Se strecoara si din aceasta solutie se dilueaza 1/3 de cana in 4 litri de apa. Se stropesc frunzele sau se toarna in jurul plantelor.

Loading...

Zeama de urzici

Urzicile sunt bogate in substante hranitoare (calciu, fier, cupru, azot, fosfor) si la fel ca si tataneasa se pot folosi ca fertilizator.

Imagini pentru Cum poti face propriul pesticid natural pentru gradina

Reteta: se culege o mana buna de urzici, se pun intr-un vas (o galeata), se aseaza peste ele o greutate si se acopera cu apa. Se lasa sa stea 3-4 saptamani. (Se degaja miros). Inainte de a fi utilizat lichidul rezultat se dilueaza astfel: 1 parte zeama de urzici la 10 parti apa.

Urzica vie. Se poate folosi planta tocata marunt si introdusa in cuiburile in care urmeaza sa plantam rosii, ardei, vinete, dar si pe santuri facute langa stratul de castraveti. Se acopera cu pamant si daca nu a plouat se uda si deasupra.

Urzica este si fungicid si insecticid.

Gunoiul de grajd

Gunoiul de grajd este un amestec de dejectii solide si lichide provenite de la animale si de materiale grosiere folosite ca asternut. In majoritatea cazurilor, gunoiul de grajd are efecte pozitive asupra solului si a plantelor cultivate, este insa si o sursa importanta de infestare a terenurilor cu buruieni si uneori cu agenti patogeni si de poluare cu azot a solurilor si a apelor de suprafata si adancime. Contine de regula: azot (0,30-0,60%), fosfor (0,17-0,40%), potasiu (0,10-0,35%), precum si calciu, magneziu, sulf, fier, zinc.

La majoritatea culturilor, gunoiul de grajd, indiferent de tip, se aplica in doua sezoane importante:

  1. vara – toamna, dupa recoltarea cerealelor de toamna si pana la inceperea lucrarilor de toamna
  2. primavara in perioada martie-mai

Gospodariile si fermele cu multe tipuri de soluri vor fertiliza prioritar cu gunoi parcelele cu soluri grele. Se imprastie 4-5 kg de gunoi pe fiecare mp. Efectul de imbunatatire a fertilitatii naturale a solului se resimte in cazul utilizarii gunoiului de grajd pana in al 4-lea an de la aplicare.Imagine similară

Balega de vaci, cai, gaini, iepuri, capre, porcusori de Guineea, poate fi folosita foarte bine ca ingrasamant, fie aplicata pe sau incorporata in sol toamna, cand nu mai sunt plante in gradina, fie ca material de compost. Nu se aplica balega proaspata la plante intrucat aceasta le arde. Bogata in substante hranitoare, ea trebuie sa stea aproximativ 6 luni inainte de a o folosi.

Iata o reteta ce contine balega si care se poate folosi imediat, fara sa o mai lasi sa stea luni de zile.

Zeama de balega. In 10 litri de apa se pune maxim 1 kg de balega de vaca. Se amesteca bine si din solutia rezultata se toarna, in functie de marimea plantelor, pe sol in jurul fiecareia. Daca plantele sunt mai mici se toarna mai putin. De exemplu, la un ardei matur se toarna o cana (aproximativ 250 ml), la o rosie mai tanara se toarna maxim 500 ml, iar la una matura maxim 1 litru. Este bine ca la inceput sa pui mai putin fiindca exista riscul sa arzi plantele. Nu se foloseste solutia la rasaduri din acelasi motiv.

Gunoiul se va aplica in primul rand la culturile de castraveti, vinete, varza, conopida, tomate, ardei, cartofi, dovlecei.

Balegarul de cal. Este de departe cel mai bun biocombustibil, are apa doar 70%, foarte bogat in hidrocarburi si produsi ce contin azot. Are pH bazic 8-9 si dezvolta o teperatura maxima intre 70-800C. Energia sa calorica se pierde pana la jumatate in primele doua saptamani de fermentatie, restul urmand sa se degaje in 7-8 saptamani. De aceea, daca asezam balegar de cal ca pat cald in rasadnite, in primele doua saptamani vom obtine temperaturi de 60-70 grade Celsius, apoi temperatura va scadea la 30 grade, si se va mentine la aceasta valoare timp de 6-7 saptamani.

Balegarul de vaca. Se deosebeste de cel de cal prin continutul mai mare de apa (75-80%). Din acest motiv temperatura maxima la care ajunge prin fermentatie este de 45 grade Celsius, temperatura ce se mentine aproape 2 saptamani. Apoi temperatura scade la 20 de grade Celsius pentru urmatoarele 4-5 saptamani. Se poate creste valoarea energetica a acestui balegar de vaca prin adaugarea de paie sau rumegus.

Mranita

Imagine similară

Se obtine din gunoi de grajd foarte bine putrezit (2-3 ani). Contine o cantitate destul de mare de substante nutritive usor accesibile plantelor si, datorita acestui fapt, se aplica in cantitati de 1-2 ori mai reduse decat balegarul obisnuit (1-2 kg/mp).

Mranita se foloseste la culturile de legume, aplicandu-se in mod frecvent ca ingrasamant local (la tomate, cartofi), sau cu ocazia insamantarii (la castraveti, pepeni, dovlecei – la cuib), sau la pregatirea diferitelor amestecuri de pamant pentru rasadnite.

Gunoiul de pasari

Este de aproximativ de 3 ori mai bogat ca gunoiul de grajd in azot, fosfor si potasiu.

Modul cel mai indicat de folosire a acestui ingrasamant este in forma de solutie, aplicata in timpul perioadei de vegetatie a plantei. Cu cateva zile inainte de intrebuintare, gunoiul maruntit se amesteca cu apa: 1 parte de gunoi si 2 parti de apa.

In ziua in care se face tratarea plantelor se adauga iarasi apa in proportie de 1:10 daca se foloseste pentru tomate, dovlecei, gulii, ceapa si de 1:20 daca se foloseste pentru castraveti, morcovi, praz.

La o planta se aplica 0,3-0,5 l de solutie.

Acesta se poate folosi in doua feluri:

  1. Fie la cuiburile de rosii, ardei si vinete, in momentul imediat inainte de plantare, gainat uscat, adunat intr-un sac pe timp de iarna, amestecat cu urzici tocate si putina cenusa de lemne;
  2. Fie depozitat in butoi peste care se toarna apa, cam o galeata de gainat si 20 de l de apa. Acesta se lasa cam zece zile la macerat dupa care se foloseste lichidul pana ajungem la materia sedimentata, fara sa amestecam, dupa care se adauga iar apa, se asteapta cateva zile si se foloseste. Se repeta procedeul cam de trei ori. Ultimul material ramas va contine mai mult nisip si pietricele pe care le-au inghitit gainile pentru digestie si se foloseste si el asa solid la dovlecei, de exemplu.

Este la indemana tuturor celor care au gaini, rate, gaste sau alte pasari in curte, poate mai la indemana decat orice alt ingrasamant. Trebuie retinut ca gainatul este extrem de acid ceea ce face ca el sa se foloseasca mai mult in stare uscata. Se faramiteaza foarte bine pana cand ajunge de consistenta malaiului si se imprastie pe pamant asa uscat inainte de plantarea rasadurilor cu cateva zile. Dupa ce-l imprastiem se uda foarte bine. Nu va feriti sa folositi in amestec cu balegar si paie; acestea sporesc cantitatea de celuloza marind astfel capacitatea calorica.

Ceaiul de alge

Daca locuiesti aproape de mare, poti sa beneficiezi de acest fertilizator bogat in substante hranitoare. Inainte de a le pune pe sol sau in compost, algele trebuie spalate de sare.

Reteta: se aduna alge cat sa umple jumatate dintr-un vas, se spala de sare si se acopera cu apa. Se lasa sa stea aproximativ 3 luni. Inainte de utilizare se ia din solutia rezultata o jumatate de cana si se dilueaza in 10 litri de apa. Daca nu este suficient de diluata, poate arde plantele. Cu aceasta solutie se stropesc frunzele sau se uda pamantul.

Coaja de banane

Azotul da verdele plantei, fosforul da rodul plantei si potasiul da imunitatea plantei, de aceea avem nevoie ca ingrasamant natural de coaja de banana sau alte materiale naturale care contin potasiu. Se stie ca rosiile sunt un mare rezervor de potasiu necesar inimii noastre, deci, mai ales la rosii e bine sa adaugam cojile de banane tocate marunt si adaugate in gropile pe care le pregatim sa le plantam.

Turba

Se extrage din turbariile care se formeaza in regiunile cu umiditate mare – in zonele inalte, turbarii inalte sau in zonele joase, turbarii joase sau de mlastina.

Cafeaua

Plantele carora le place aciditatea (rosii, afine, trandafiri, azalee) le face bine un ingrasamant din cafea macinata amestecata cu pamant, care se azeaza pur si simplu pe pamant inainte de udare. Sau amesteca 6 cani de cafea macinata cu 18-20l de apa si lasa-l 2-3 zile, apoi satureaza solul din jurul plantelor cu acest lichid.

Cojile de ou

Calciul face parte din substantele nutritive secundare necesare plantelor sa creasca. Coaja de ou contine 95% carbonat de calciu.

Retete:

  • cojile de ou sfaramate se pot pune in gramada de compost
  • cojile de ou se usuca, se macina cat mai bine si se incorporeaza in sol, la baza plantelor
  • cojile de ou pisate pot fi amestecate in pamantul utilizat la insamantare
  • la rosii, se foloseste o portie de coji uscate in groapa de plantare (se poate preveni putregaiul florilor)
  • coji de oua zdrobite se pot pune in cerc, in jurul unor plante mai tinere, la baza, pentru a descuraja melcii sau viermii sarma, acestia fiind incomodati de marginile ascutite ale cojilor
  • se mai poate folosi apa in care au fiert ouale – se raceste si se uda orice planta
  • poate corecta orice teren, al carui sol este acid, incorporand cojile uscate si pisate in sol (pe teren intins se foloseste varul)

Cenusa

Se poate folosi ca fertilizator, insa numai cenusa care a rezultat din arderea lemnelor, a diverselor plante si materiale naturale. Nu se foloseste cenusa obtinuta din arderea unor produse toxice, a plasticurilor, carbunilor etc. Cenusa care se obtine in urma arderii lemnelor, paielor, cocenilor, tulpinilor de floarea soarelui contine o insemnata cantitate din substantele nutritive. De regula plantele tinere dau mai multa cenusa decat plantele batrane.

O data la 2-3 saptamani se imprastie cenusa intr-un strat foarte subtire de cativa milimetri pe suprafata solului si se sapa usor acolo unde e posibil. Nu se pune mai multa cenusa fiindca poate arde plantele. Pe solurile acide, datorita continutului de calciu si de alte substante lesietice (bazice), cenusa contribuie la scaderea aciditatii pamantului.

Ca ingrasmant, cenusa se foloseste inainte de insamantare odata cu afanarea, la insamantare pe randurile plantelor sau la cuib, precum si in timpul vegetatiei sub forma de pulbere sau in solutie.

 

Sursa: Inima Fericita




Categorii