Stiri

Ai lucrat măcar un an în străinătate? Poti primi pensie şi de acolo! Totul despre pensiile internaţionale

 

 

 

 

Statul în care aţi lucrat vă plăteşte pensia pentru perioada respectivă

Astfel, persoanele care lucrează sau au lucrat atât în România, cât şi într-unul sau mai multe state membre ale UE pot solicita pensie comunitară, plata urmând a fi făcută în statul de domiciliu.
“În situaţia în care vorbim de o persoană care a lucrat într-un stat cu care România a încheiat un acord bilateral, sintagma folosită este cea de pensie internaţională (mai largă decât cea de pensie comunitară, incluzând-o pe aceasta). La stabilirea pensiei comunitare se ia în considerare atât perioada lucrată în România, cât şi perioada de asigurare realizată într-un alt stat membru, drepturile de pensie fiind calculate de fiecare dintre cele două state implicate, proporţional cu perioada de asigurare realizată de solicitant pe teritoriul lor”, a menţionat Bogdan Isabel.
Conform art. 19 din Legea 263/2010, alin. (1) – “constituie stagiu de cotizare perioadele de timp pentru care asiguraţii datorează şi/sau plătesc contribuţii de asigurări sociale în sistemul public de pensii din România, precum şi în alte ţări, în condiţiile stabilite prin acordurile sau convenţiile internaţionale la care România este parte”; alin. (2) – “pentru stabilirea drepturilor de asigurări sociale se iau în considerare stagiile de cotizare realizate în sistemul public de pensii din România, precum şi perioadele de asigurare realizate sau recunoscute ca atare de alte ţări, în condiţiile reglementate prin instrumente juridice cu caracter internaţional la care România este parte şi/ sau regulamente comunitare”.
Instituţiile româneşti cu atribuţii în stabilirea şi plata pensiilor comunitare sunt Casa Naţională de Pensii Publice şi, la nivel teritorial, casele judeţene de pensii, în cadrul cărora au fost înfiinţate şi funcţionează compartimente de pensii internaţionale.
“Soluţionarea unui dosar de pensie comunitară este un proces complex, de durată, deoarece presupune participarea instituţiilor competente din cel puţin două ţări membre, iar comunicarea între instituţiile implicate se face, deocamdată, prin corespondenţă. De multe ori, documentaţia depusă de solicitanţi este incompletă şi este nevoie de corespondenţă suplimentară”, a mai spus directorul CJP Vaslui.
Conform art. 46 din Regulamentul CEE 1408/71, stabilirea pensiilor comunitare se face de către casa teritorială de pensii, care calculează două pensii (dublu calcul) : o pensie naţională, care se stabileşte prin valorificarea doar a stagiului de cotizare realizat în România, şi o pensie comunitară, luându-se în considerare perioadele de asigurare realizate de solicitant în toate statele membre. După efectuarea dublului calcul (cel al pensiei naţionale şi cel al pensiei comunitare), se compară cele două pensii şi se acordă pensia stabilită în cuantum mai avantajos.
Dacă solicitantul nu îndeplineşte condiţiile de acordare a unei categorii de pensii utilizându-se exclusiv stagiul de cotizare din România, nu se mai efectuează un dublu calcul, ci se determină numai pensia comunitară.
“De exemplu, un bărbat care acum lucrează într-un stat membru, împlineşte vârsta de 65 de ani şi doreşte să se înscrie la pensie pentru limită de vârstă în România va proceda astfel: dacă are rezidenţa în statul unde lucrează, va depune documentaţia de înscriere la pensie la instituţia corespondentă din statul respectiv şi aceasta o va trimite casei de pensii de la domiciliul stabil al solicitantului, împreună cu atestatul de carieră din statul respectiv şi decizia de admitere sau respingere a cererii de înscriere la pensie emisă de instituţia din statul de rezidenţă. Casa de pensii de la domiciliul stabil al lucrătorului migrant va verifica documentaţia primită (carnet de muncă original sau copie certificată de conformitate cu originalul, adeverinţe de vechime în muncă, sporuri sau grupă de muncă, acte de stare civilă etc.) şi, dacă sunt îndeplinite condiţiile de vechime, va emite decizia de înscriere la pensie de limită de vârstă. Astfel, dacă persoana îndeplineşte cele două condiţii – vârsta de 65 de ani şi stagiul minim de cotizare de 15 ani – atunci casa de pensii din România va emite decizia de pensie naţională, va calcula pensia comunitară, va compara cele două cuantumuri şi îl va plăti pe cel mai avantajos. Dacă stagiul de cotizare realizat de solicitant este mai mic decât stagiul minim, atunci pentru deschiderea dreptului de pensie se va folosi şi vechimea din străinătate, calculându-se astfel numai pensia comunitară”, ne-a explicat Loredana Enache, purtător de cuvânt al CJP Vaslui.

 

Cuantumuri

Referitor la cuantumul pensiilor stabilite de CJP Vaslui pentru lucrătorii comunitari, în cele mai multe cazuri soluţionate, pensiile naţionale (stabilite în baza legilor româneşti: Legea 19/2000, pentru cererile depuse până la 31.12.2010, şi Legea 263/2010, pentru cele depuse după această dată) au fost mai mari decât pensiile comunitare stabilite. Există şi situaţii în care persoane care au lucrat în spaţiul european beneficiază de pensii din două state (România şi un alt stat membru).
“Vorbim şi de o a treia categorie de lucrători migranţi, care beneficiază numai de pensie comunitară. Pensia comunitară a fost stabilită în cazul acestora prin cumulul perioadelor lucrate în România cu perioadele lucrate într-un stat membru. În această situaţie sunt beneficiarii de pensii anticipate parţiale”, a menţionat purtătorul de cuvânt al CJP Vaslui.
În cazul persoanelor care au domiciliul pe teritoriul altui stat şi care au o pensie mai mică decât plafonul de 400 de lei, nu se aplică dispoziţiile referitoare la indemnizaţia socială minimă garantată (fosta pensie socială minimă garantată).
“Persoanele care au desfăşurat/desfăşoară activităţi profesionale în alte state membre pe perioada în care beneficiază de drepturi de pensie naţională din sistemul public de pensii din România pot solicita revizuirea acestora, prin luarea în considerare a perioadelor de asigurare realizate conform legislaţiei altui stat membru. Cererea de pensionare se depune la locul de domiciliu sau reşedinţă al persoanei în cauză. Astfel, dacă o persoană lucrează în străinătate la momentul îndepliniri condiţiilor de pensionare din România, aceasta nu trebuie să se deplaseze în România pentru a depune dosarul de pensionare, ci depune toată documentaţia la instituţia din statul unde şi-a stabilit reşedinţa, urmând ca acesteia să-i revină sarcina de a trimite documentele în România”, a mai spus Loredana Enache.

 

Pensia comunitară, mai mare în alte state

“Cei care primesc pensie din alte state vor mai mulţi bani pentru că în acele state există un punct de pensie mai mare datorită faptului că salariile minime sunt mai mari. În cazul în care o persoană primeşte pensie din străinătate în România, transferul din valută în lei se face la cursul BNR din ziua plăţii”, a declarat directorul CJP Vaslui.
Un număr de 417 persoane primesc deja pensie comunitară, adică o parte din pensie este virată de alt stat. Există şi vasluieni care şi-au cerut transferarea pensiei în străinătate. În astfel de cazuri, ei primesc acolo pensia din România, în moneda în care solicită.
Pentru a asigura egalitatea de tratament între toţi beneficiarii sistemului public de pensii şi luând în considerare solicitările venite din partea celor care nu au domiciliul pe teritoriul unui stat membru al UE/SEE şi nici nu îşi pot desemna un mandatar cu domiciliul pe teritoriul României, a fost prevăzută posibilitatea plăţii drepturilor cuvenite din sistemul public şi pe teritoriul statelor extracomunitare.
De menţionat că, începând cu luna august 2008, beneficiarii sistemului public de pensii stabiliţi în străinătate îşi primesc pensia pe teritoriul statului de domiciliu sau de reşedinţă (stat de şedere obişnuită), în contul bancar declarat la casa teritorială de pensii în evidenţa căreia se află dosarul de pensie. Casa Naţională de Pensii Publice a încheiat un parteneriat cu Citibank România SA, prin intermediul căruia pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale cuvenite beneficiarilor sistemului public se transferă în străinătate, într-un cont bancar deschis de aceştia la o bancă de pe teritoriul statului de domiciliu sau de şedere obişnuită, după caz.
În prezent, 37 de vasluieni beneficiază de serviciul de plată a pensiilor prin Citibank. Dintre aceştia, 29 au lucrat atât în România, cât şi în străinătate şi au domiciliul stabil în străinătate, iar opt au locuit şi lucrat în România, li s-a deschis dreptul de pensie în România, iar ulterior şi-au stabilit domiciliul în străinătate şi au solicitat exportul prestaţiilor în statul de domiciliu (Canada, SUA, Noua Zeelandă).
În ceea ce priveşte persoanele care au domiciliul pe teritoriul statului Israel şi care beneficiază de pensie din partea statului român, drepturile băneşti pot fi achitate direct titularului, fie prin procedura derulată cu Autoritatea Poştală Israeliană în parteneriat cu Bancpost, fie printr-un mandatar cu domiciliul în România, la domiciliul acestuia, prin intermediul CN Poşta Româna. Ca urmare, un număr de 69 de vasluieni cu domiciliul în Israel beneficiază de plata drepturilor de pensie prin Autoritatea Poştală Israeliană. În cazul în care plata se face prin Citibank, pensia se achită în moneda stabilită de beneficiar, în schimb, în Israel, pensiile se virează în moneda statului român.
Pentru a beneficia de drepturile cuvenite din cadrul sistemului public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, beneficiarul nerezident aflat în plată are obligaţia de a transmite anual, până cel târziu la data de 31 decembrie, un certificat de viaţă. În vederea prezentării documentului, casa teritorială de pensii competentă transmite beneficiarului nerezident, la adresa sa de reşedinţă, respectiv domiciliu, după caz, în luna octombrie a fiecărui an, un exemplar al certificatului de viaţă completat în Partea A, indicând data limită de transmitere a certificatului de viaţă de către beneficiar. Beneficiarul nerezident are obligaţia de a completa Partea B a certificatului de viaţă, în faţa unei autorităţi legale de pe teritoriul statului de reşedinţă, respectiv de domiciliu, după caz. La solicitarea beneficiarului nerezident, autoritatea legală menţionată, certifică faptul că Partea B a certificatului de viaţă a fost semnată personal de titularul drepturilor, completând, în acest sens, Partea C a certificatului.

 

Sursa : Obiectiv Vaslui




Categorii